Există lucrări în care tehnologia trebuie doar să funcționeze.
Există însă și lucrări în care tehnologia, experiența agronomică și capacitatea de adaptare trebuie să funcționeze simultan, timp de aproape o zi întreagă, fără compromisuri.

Intervenția din noaptea de 14 spre 15 mai a reprezentat un record Riagro: 2.000 ha tratate într-o singură fereastră operațională, utilizând exclusiv drone agricole DJI Agras.

În cadrul acestei lucrări, echipa Riagro, împreună cu colaboratorii implicați, a realizat tratamente fitosanitare pe trei culturi diferite, fiecare cu particularități biologice și tehnice distincte:

  • floarea-soarelui
  • mazăre
  • orz

În total, au fost efectuate:

  • 1.350 ha de erbicidare
  • 650 ha de tratamente fitosanitare

Totul s-a desfășurat într-un regim continuu, cu presiune operațională ridicată și cu adaptări permanente ale parametrilor de lucru, în funcție de cultură, produse și condițiile din teren.

O flotă mixtă pentru scenarii diferite de aplicare

Pentru această intervenție au fost mobilizate:

  • 6 drone DJI Agras T50
  • 5 drone DJI Agras T100
  • 1 dronă DJI Agras T25
  • 16 persoane implicate direct în operare, piloți și operatori de sarcină utilă
  • 1 coordonator de lucrare

Alegerea unei flote mixte nu a fost întâmplătoare. Solele au avut dimensiuni, structuri și obiective diferite, iar eficiența operațională a depins de alegerea corectă a platformei pentru fiecare scenariu de lucru.

DJI Agras T100 a fost utilizată în special pe suprafețele mari, unde capacitatea ridicată de transport și productivitatea foarte mare au permis menținerea unui ritm constant de aplicare. DJI Agras T50 a oferit flexibilitate și stabilitate în solele cu geometrii variabile, iar T25 a fost utilizată strategic în sectoarele fragmentate și în zonele unde manevrabilitatea a devenit esențială.

15 L/ha: o normă aparent simplă, dar dificil de stabilizat în practică

Aplicarea s-a realizat la o normă de 15 L/ha, însă ceea ce pare simplu pe hârtie devine mult mai complex în teren atunci când lucrezi simultan pe culturi diferite, cu produse diferite și în condiții de mediu aflate în continuă schimbare.

Pe parcursul lucrării au fost testate 7 amestecuri diferite, tocmai pentru a evalua comportamentul soluției și calitatea pulverizării în funcție de:

  • tipul produselor utilizate
  • fenofaza culturii
  • temperatura și umiditatea atmosferică
  • dinamica vântului
  • energia jetului
  • stabilitatea picăturii

În astfel de intervenții, aplicarea nu înseamnă doar zbor. Înseamnă interpretare agronomică în timp real și capacitatea de a ajusta parametrii pentru fiecare situație în parte.

Au existat sole în care dimensiunea particulei a trebuit modificată pentru a păstra uniformitatea pe aparatul foliar și sectoare în care viteza de înaintare, lățimea efectivă de aplicare sau înălțimea de zbor au fost ajustate pentru menținerea unei pulverizări de calitate.

Productivitate operațională și ritm real de lucru

Din punct de vedere operațional, întreaga flotă a funcționat într-un regim intensiv. Fiecare unitate a acumulat între 10 și 12 ore efective de zbor, iar dacă sunt luați în calcul timpii logistici, mutările între sole, pregătirea soluțiilor, alimentarea echipamentelor, gestionarea situațiilor neprevăzute și curățarea sistemelor, durata totală a operațiunii a ajuns la aproximativ 17 ore continue până la finalizarea celor 2.000 ha.

Acest aspect este esențial, pentru că în realitate productivitatea unei lucrări nu este dată exclusiv de capacitatea dronei, ci de eficiența întregului ecosistem operațional din jurul ei.

Complexitatea reală a lucrării

Deși suprafața totală tratată a fost de 2.000 ha, structura exploatației a crescut semnificativ gradul de dificultate al intervenției. Solele au fost puternic fragmentate, cu un număr mare de parcele și geometrii diferite, ceea ce a generat repoziționări frecvente și ajustări continue ale fluxului operațional.

În plus, întreaga lucrare a fost susținută logistic utilizând doar două cisterne de apă, aspect care a impus o coordonare atentă a alimentării și a pregătirii soluțiilor pentru a evita timpii morți.

Au existat inclusiv perioade în care dronele au fost nevoite să rămână temporar la sol, fie din cauza întârzierilor logistice, fie pentru recalibrarea parametrilor în funcție de schimbările de cultură și de condițiile de aplicare.

Acesta este unul dintre aspectele mai puțin vizibile din exterior: productivitatea unei lucrări de acest tip nu este determinată exclusiv de capacitatea dronei, ci de eficiența întregului sistem operațional construit în jurul ei.

Adaptare permanentă în funcție de cultură și condiții

Una dintre cele mai dificile componente ale acestei lucrări a fost necesitatea schimbării continue a strategiei de aplicare.

Floarea-soarelui, mazărea și orzul au necesitat abordări diferite atât din perspectiva structurii vegetative, cât și a obiectivului biologic urmărit. Parametrii de lucru nu au rămas constanți pe întreaga durată a intervenției. Echipa a ajustat permanent:

  • dimensiunea particulei
  • viteza de lucru
  • lățimea efectivă de aplicare
  • înălțimea de zbor

Scopul a fost același în fiecare situație: obținerea unei distribuții uniforme și a unei eficiențe ridicate, indiferent de condițiile întâlnite în teren.

Orzul, tratat exclusiv cu tehnologie de aplicare cu drona

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale acestei intervenții a fost revenirea cu ultimul tratament în cultura de orz, acolo unde întreaga tehnologie de protecție a fost realizată exclusiv prin aplicare cu drone agricole.

Acest tip de abordare arată tot mai clar că aplicarea cu drone agricole nu mai reprezintă doar o soluție punctuală pentru situații dificile, ci poate deveni o tehnologie completă de management fitosanitar atunci când este construită corect.

Mai mult decât productivitate

La final, cifrele impresionează:

  • 2.000 ha tratate
  • 12 drone implicate
  • 17 ore operaționale continue
  • 7 amestecuri testate
  • 3 culturi diferite
  • 2 tipuri majore de intervenții fitosanitare

Dincolo de aceste date, rămâne partea care nu apare în statistici: capacitatea echipei de a se adapta permanent, de a lua decizii tehnice rapide și de a menține aceeași atenție asupra calității aplicării până la ultimul hectar.

Pentru că în agricultura reală, diferența nu este făcută doar de echipament. Este făcută de modul în care reușești să folosești tehnologia atunci când condițiile devin dificile.